Cei care uită trecutul sunt condamnaţi să îl repete (George Santayana, 1863-1952)
HOME
PREZENTARE
Numerele apărute
Indexări BDI
Galeria Foto
REDACŢIA
Colegiul de redacţie
Comitetul ştiinţific
Contact
CONDIŢII DE PUBLICARE
Redactarea articolelor
Recenzarea articolelor
ANUAR HISTORICA
Arhiva Anuarului
Căutare avansată
SUPLIMENT HISTORICA
Arhiva Suplimentului
INSTITUTUL "G. BARIŢIU"

Cuprinsul ANUARULUI Nr. XLIX din 2010



Nicolae EDROIULocul Institutului de Istorie din Cluj în istoriografia românăPDF
rezumat
PROIECŢII INSTITUŢIONALE
Şerban TURCUŞFondarea prepoziturii saşilor ca proiect transilvan al Sfântului ScaunPDF
rezumat
Marius CHELCUOrăşenii din Iaşi în secolul XVII - solidarităţi şi diferenţePDF
rezumat
Loránd L. MÁDLYProiectele statutelor pentru reprezentanţele de ţară - o cotitură în conceptul politic neoabsolutist privind ţările CoroaneiPDF
rezumat
Andrei Florin SORAStatutul funcţionarilor publici din 1923 PDF
rezumat
ISTORIE ŞI POLITICĂ
Radu Florian BRUJADin istoria Partidului Naţional Creştin în Bucovina (1935-1937)PDF
rezumat
Liviu CĂRAREConsideraţii privind procesul de ghetoizare a evreilor din CernăuţiPDF
rezumat
Ottmar TRAŞCĂ, Stelian OBIZIUCDiplomatul Constantin I. Karadja şi situaţia evreilor români din statele controlate/ocupate de cel de-al III-lea Reich, 1941-1944PDF
rezumat
Virgiliu ŢÂRĂU, Ioan CIUPEAMorţii penitenciarului Aiud, 1945-1965PDF
rezumat
ISTORIE, CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
Veronica TURCUŞElevii Şcolii Române din Roma sub directoratul lui Vasile Pârvan. Direcţii de cercetare şi raporturi personale PDF
rezumat
Irina NASTASĂEmil Cioran şi Şcoala Română de la Fontenay-aux-Roses. Mărturii documentarePDF
rezumat
Ana Maria STANEliza Constantinescu-Bagdat, potretul unei feministe din lumea academică interbelicăPDF
rezumat
Leonidas RADOSUn proiect interbelic eşuat: Mélanges Russo (1929-1930)PDF
rezumat
ISTORIE ŞI ECONOMIE
Iosif Marin BALOGÎntre centru şi periferie: rolul conectării Transilvaniei la reţeaua telegrafică din monarhia habsburgică la mijlocul secolului al XIX-leaPDF
rezumat
Gheorghe BĂRBĂNŢANUnele aspecte privind relaţiile comerciale româno-austro-ungare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-leaPDF
rezumat
Ludovic BÁTHORYSistemul de contabilitate secretă a Societăţii Valea Jiului de Sus şi recalcularea producţiei de cărbune (1926-1930)PDF
rezumat
IMAGOLOGIE
Harieta MARECI SABOLOraşul Cernăuţi în descrierile călătorilor străini in secolele XVI-XVIIPDF
rezumat
Adinel DINCĂAntroponimul angelofor Mihail în onomastica transilvană până la 1350. Puncte de vedere şi reflecţiiPDF
rezumat
Liviu NEAGOEDe la "esenţă naţională" la "ontologie etnică": fundamente filosofice ale naţionalismului românescPDF
rezumat
DOCUMENTARIA"Prolegomena" sau "file" din trecutul unei instituţii (Stelian Mândruţ)PDF
rezumat
RECENZII
Tudor TEOTEOI, Byzantina et Daco-Romana. Studii de istorie şi civilizaţie bizantină şi românească medievală, Bucureşti, Edit. Omonia, 2008, 422 p. (Oana Mădălina Popescu)PDF
Nicolae PĂUN, Viaţa economică a României 1918-1948. Dezvoltare, modernizare, europenizare, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009, 504 p. (Ludovic Báthory)PDF
Bujor SURDU, Visarion Roman (1833-1885). Ediţie îngrijită de Alexandru Onojescu, Vlad Popovici, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană,2008, 308 p. (Ludovic Báthory)PDF
Gabriel ASANDULUI, A.C. Cuza. Politică şi cultură, Iaşi, Edit. Fides, 2007, 336 p., 7 anexe (Radu Florian Bruja)PDF
Lucian NASTASĂ, "Suveranii" universităţilor româneşti. Mecanisme de selecţie si promovare a elitei intelectuale, vol. I: Facultăţile de Filosofie şi Litere (1864-1948), Cluj-Napoca, Edit. Limes, 2007, 571 p. (Alin Ciupală)PDF
NOTE BIBLIOGRAFICE
Daniela DETEŞAN, Procesul lemenian (1843-1846), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2008, 292 pag. (Dumitru Suciu)PDF
Gelu NEAMŢU, Vasile TUTULA, Aspecte militare şi pagini memorialistice despre revoluţia şi războiul civil din Transilvania 1848-1849, Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2008, 158 p. + 13 hărţi (Ela Cosma)PDF
Loránd L. MÁDLY, De la privilegiu la uniformizare. Saşii transilvăneni şi autorităţile austriece în deceniul neoabsolutist (1849-1860), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2008, 370 p. (Ion Cârja)PDF
Jakob RANNICHER, Im Zeichen seiner Zeit. Briefe und Reden (1846-1874) [ed. Monica Vlaicu] Partea I, Sibiu, Edit. Honterus, 2008, 327 p. (Loránd Mádly)PDF
Attila VARGA, Biserică, Stat şi Franc-masonerie în Banat şi Ungaria (1848- 1889), vol. I-II, Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2008, 622 pag. (Ela Cosma)PDF
Simion RETEGAN, , În umbra clopotniţelor. Şcolile confesionale greco-catolice din dieceza Gherlei între 1875-1885. Mărturii documentare, Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2008, 566 pag. (Iosif Marin Balog)PDF
Nicolae CORDOŞ, Gelu NEAMŢU, Iuliu Coroianu în vâltoarea vremurilor 1847-1927, Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2006, 215 p. (Ela Cosma)PDF
Vlad POPOVICI, Tribunismul (1884-1905), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2008, 434 p. (Stelian Mândruţ)PDF
Mircea BARON, Societatea "Mica" 1920-1948, Petroşani, Edit.Universitas, 2007, 558 p. (Ludovic Báthory)PDF
Mircea BARON, Din istoria mineritului aurifer în România, 1918-1948, Petroşani, Edit.Universitas, 2007, 224 p. (Ludovic Báthory)PDF
Cristina RIŞCUŢA, Exploatarea Roşia Montană. Investiţii economice şi realităţi social-culturale (1919-1948). Roşia Montană Mine. Economic Investments and Social-Cultural Realities (1919-1948), Alba Iulia, Edit. Altip, 2007, 151 p. (Ludovic Báthory)PDF
Földes GYÖRGY, Magyarország, Rómánia és a nemzeti kérdés 1956-1989 [Ungaria, România şi problema naţională 1956-1989], Budapest, Napvilág Kiadó, 2007, 562 pag. (Adrian Pop)PDF
Johann STEINER, Doina MAGHEŢI, Die Gräber schweigen. Berichte von der Blutigsten Grenze Europas, Troisdor, Verlag Gilde & Köster, 2008, 464 pag. (Adrian Pop)PDF
Andreas SCHMIDT SCHWEIZER, Politische Geschichte Ungarns von 1985 bis 2002. Von der liberalisierten Einpartaienherrschaft zur Demokratie in der Konsolidierungsphase, München, R. Oldenbourg Verlag, 2007, 484 pag. (Adrian Pop)PDF
Andrei NEGRU, Bibliografia lucrărilor ştiinţifice ale membrilor Departamentului de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie "George Bariţiu" din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2009, 245 p. (Attila Varga)PDF
Coriolan BĂRAN, "Reprivire asupra vieţii", ed. Vasile Popeangă (coord.), Eugeniu Criste, Raul Ionuţ Rus, Arad, "Vasile Goldiş" University Press, 2008, 412 p. (Stelian Mândruţ)PDF
REVISTA REVISTELOR
"Historical Social Research-Historische Sozialforschung", vol. 33, 2008, No.2, Special Issue, edited by Victor Karady, /Elite Formation in the Other Europe (19th.-20th Century)/, 384 p. (Adrian Pop)PDF
"Berichte und Forschungen. Jahrbuch des Bundesinstituts für Kultur und Geschichte der Deutschen im Östlichen Europa", Band 16/2009, München, R. Oldenburg Verlag, 2009, 383 pag. (Adrian Pop)PDF
"Südost-Forschungen/Internationale Zeitschrift für Geschichte", Kultur und Landeskunde Südosteuropas, Band 67, 2008, München, R. Oldenbourg Verlag, 2009, 602 pag. (Adrian Pop)PDF
"Anuar 2009 - Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina", Zrenianin, Edit. ICRV, 2009, 298 p. (Attila Varga)PDF
VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ
Conferinţa Internaţională "Freedom and National Security in Central and Eastern Europe in 19th-20th Century" (Varşovia, 20-21 aprilie 2009) (Stelian Mândruţ)PDF
Dezbaterile "A Párbeszéd Folytatodik/The Dialogue will continue" (Budapesta, 4 decembrie 2008); "Magyarország és Románia a II.-Ik Világháborúban/Hungary and Romania in the World War II" (Budapesta, 19 mai 2009)(Stelian Mândruţ)PDF
Workshop-ul "Noi cercetări asupra secolului al XVIII-lea: Monarhia Habsburgică, Rusia, Imperiul Otoman, America" (Viena, 1-4 octombrie 2009) (Loránd Mádly)PDF
Simpozionul Internaţional "Graniţele curgătoare" (Geras-Austria, 24-26 octombrie 2009) (Loránd Mádly)PDF
A XIV-a ediţie a Simpozionului "Banatul - trecut istoric şi cultural" - Oameni şi locuri în inimă: Banatul lui Valeriu Leu - Remember (Reşiţa, 20-22 noiembrie 2009) (Attila Varga)PDF
Activitatea ştiinţifică a Institutului de Istorie "George Bariţiu" pe anul 2009. Departamentul Istorie (Susana Andea)PDF
Lista selectivă a cărţilor intrate în Biblioteca Institutului de Istorie "George Bariţiu" în anul 2009 (Mihaela Bedecean)PDF
NECROLOG
Liviu Botezan (Stelian Mândruţ)PDF


Abstracts / Résumé / Zusammenfassungen


Nicolae Edroiu « Back
Locul Institutului de Istorie din Cluj în istoriografia română

Institutul de Istorie "George Bariţiu" din Cluj-Napoca al Academiei Române şi-a sărbătorit, în data de 2 februarie 2010, nouăzeci ani de la înfiinţare. Institutul a fost creat în contextul Marii Uniri din 1918, printr-o donaţie a regelui Ferdinand I de România; în cei 90 de ani de existenţă în cel mai important oraş din Transilvania, Institutului de Istorie a realizat cercetări cu privire la problemele fundamentale de istorie ale acestui judeţ, legate nu numai de evoluţia istorică a principatelor române din afara arcului carpatic, dar, de asemenea, de Europa Centrală şi de Est. Publicaţiile Institutului, în special Anuarul, au cuprins rezultatele cercetărilor realizate de către membrii săi în istoriografia românească şi au dus mai departe la îmbunătăţirea cunoştinţelor istorice. În ciuda numeroaselor dificultăţi din timpul celui de-al doilea război mondial şi presiunii ideologice a regimului comunism, Institutul de Istorie din Cluj are o contribuţie de seamă la istoriografia românească, datorită studiilor care au reuşit reconstituiri sau interpretări istorice, editării surselor istorice inedite şi conferinţelor ştiinţifice organizate în aceşti 90 de ani.
Key words: Historiograhy, Cluj, 1920-2010, History, Aniversary

Şerban Turcuş « Back
Fondarea prepoziturii saşilor ca proiect transilvan al Sfântului Scaun

Politica Sfântului Scaun de extindere a creştinătăţii cunoaşte un episod special în Transilvania la sfârşitul secolului al XII-lea: fondarea prepoziturii saşilor. Protagoniştii evenimentului sunt pontifii Celestin al III-lea şi Inocenţiu al III-lea şi regii maghiari Bela al III-lea şi Andrei al II-lea. Este vorba, de fapt, de prima tentativă de a oferi o sistematizare instituţională saxonilor prezenţi în Transilvania începând cu a doua jumătate a secolului al XII-lea, fie ca şi cruciaţi, fie ca şi colonişti atraşi aici de donaţii, prezenţi într-un context în care regatul maghiar exercita o autoritate doar nominală şi nu una concretă. În fapt, fondarea prepoziturii saxonilor certifică inexistenţa unui contact strâns a autorităţii centrale cu teritoriul prepoziturii, circumstanţă de care profită Sfântul Scaun pentru a înfiinţa prepozitura, dependentă direct de Roma. Prepozitura ca instituţie semnifică o autoritate vicarială ce exercită puterea administrativă în numele episcopului de la Roma. În acest context vine dezbătut celebrul document din 1191, în care alături de problema prepoziturii sunt enumerate drepturile arhiepiscopatului primaţial de Strigoniu care e investit cu demnitatea de "legat născut" şi cu supravegherea, în numele Scaunului Apostolic, a prepoziturii din Sibiu. Trebuie evidenţiat faptul că în timpul pontificatului lui Inocenţiu al III asistăm la o tentativă de însuşire a prepoziturii de către regele maghiar Andrei al II-lea, tentativă eşuată. În fapt situaţia deosebită a prepoziturii saşilor, depinzând direct de Sfântul Scaun, în contextul hierocratic al secolului al XIII-lea va marca viaţa comunităţii saxonilor şi raportarea sa la alte instituţii.
Cuvinte cheie: Prepozitura; Sfântul Scaun; saxoni; Transilvania; regatul maghiar

Marius CHELCU « Back
Orăşenii din Iaşi în secolul XVII - solidarităţi şi diferenţe

Recunoaşterea coordonatelor vieţii sociale din cel mai important oraş din Moldova într-o perioadă de criză profundă şi extinsă din secolul al XVII-lea presupune, în primul rând, evaluarea solidarităţilor şi diferenţelor manifestate printre locuitori săi. Au existat, indubitabil, locuitori situaţi, ca urmare a prestigiului personal, în ierarhia socială de top. Aceşti locuitori au fost numiţi "patricieni" în cadrul studiilor de privit structura socială a populaţiei urbane din Moldova. Asocierea în frăţii/bresle a creat legături de solidarizare a locuitorilor prin intermediul meseriilor lor. Dar, de asemenea, în aceeaşi perioadă pot fi identificate o serie de factori care au inhibat configurarea în categorii, cu persistenţa anumitor diferenţe. Acest eseu încearcă să afirme unele cauze care au limitat un corp urban social mai bun şi mai bine reprezentat. O cauza a acestui fenomen a fost reprezentat de către puterea centrală, în mod tradiţional mai pregnantă în Moldova decât în Transilvania, de exemplu, în controlul spaţiului urban. Un alt punct vulnerabil poate fi găsit chiar în interiorul populaţiei urbane. O parte din orăşenii care reuşesc să fie recunoscuţi ca lideri sunt adesea tentaţi să-şi anuleze condiţia socială pentru una mai bună: cea de boieri. Nu în ultimul rând, coeziunea este limitată şi de diferenţele religioase; în cazul armenilor religia a contribuit la persistenţa diferenţelor ia,r în cazul turcilor, religia a determinat reacţii de respingere.
Key words: XVII century crisis, brotherhoods, urban social category, ethnicity

Loránd L. MÁDLY « Back
Proiectele statutelor pentru reprezentanţele de ţară - o cotitură în conceptul politic neoabsolutist privind ţările Coroanei

În cursul deceniului neoabsolutist, încercarea de a implementa adunări reprezentative pentru aproape fiecare ţară a Coroanei a constituit unul dintre cele mai interesante procese istorice. Ideea creării acestor instituţii, care aminteau de fostele Diete, a fost cuprinsă deja în principiile fundamentale statuate de Patenta din 31 decembrie 1851; activitatea acestora urma să aducă o nouă cotitură în reforma structurii politice a statului. Conceptele privitoare la adunările de ţară, elaborate în urma unor lucrări complexe şi care au avut loc în miezul tensiunilor dintre concepţiile progresiste şi conservative, nu au dus la niciun rezultat, fiindcă decizia finală în această chestiune a fost amânată în mod sistematic. În mod parţial, unele principii ale statutelor de ţară au fost preluate în organizarea Dietelor de după căderea regimului neoabsolutist. Studiul de faţă ilustrează, pentru prima oară în istoriografia românească, procesul elaborării conceptelor privind adunările reprezentative, subliniind principalele atitudini ale funcţionarilor superiori din Transilvania, precum şi decursul discuţiilor din cadrul comisiei consultative din Transilvania şi rezultatele întrunirii acesteia privitor la implementarea noilor instituţii.
Schlüsselworte: Verfassung, Landesvertretungen, Neoabsolutismus, Landtag, Siebenbürgen

Andrei Florin SORA « Back
Statutul funcţionarilor publici din 1923

Primul război mondial, cu consecinţele sale imediate care au avut inflamat Europa, a condus la adoptarea de către statul român a unei legi unitare cu privire la funcţionarii publici. Statutul general al funcţionarilor publici din 19 iunie 1923 a fost un deziderat a angajaţilor statului român pentru o lungă perioadă de timp. Noul cadru juridic a stabilit drepturi egale (condiţii de admisibilitate, promovare, pensionare - inclusiv pensionare obligatorie, etc.) pentru toţi funcţionarii publici. Deşi această lege a avut multe neajunsuri, a îmbunătăţit statutul funcţionarilor publici români, chiar dacă alte legi ulterioare au încercat de mai multe ori să-i limiteze efectele. Scopul acestui articol este de a demonstra că studiul funcţionarilor publici poate conduce la o mulţime de răspunsuri şi la o mai bună înţelegere a Românei interbelice şi a birocraţiei sale.
Key words: Interwar Romania, state employees, civil servants, public administration, bureaucracy.

Radu Florian BRUJA « Back
Din istoria Partidului Naţional Creştin în Bucovina (1935-1937)

Partidul Naţional Creştin a avut un succes relativ în Bucovina; dar chiar şi aşa el nu a putut polariza forţele politice de dreapta, şi nici nu a putut să conducă neasistat în sondajele de opinie. Organizaţie locală, dominată de personalităţi controversate, cum ar fi Nechifor Robu şi Nastasi Constantin, a reuşit să pună în aplicare programul impus de la centru în structura politică. Recunoscută ca fiind una dintre provinciile care a avut o populaţie importantă de evrei, Bucovina a reprezentat o bază electorală pentru PNC, dar nu suficient pentru a aduce un rezultat decisiv electoral. Anti-semitismului, în special în oraşele mici din Bucovina, a fost un factor important pentru partidul lui Cuza. În realitate, mirajul şi originalitatea aduse de către Mişcarea Legionară au blocat proiectele "cuziste". Succese parţiale, cum ar fi alegerile în judeţul Suceava în 1936, sau dispunerea bandelor de "lăncieri" (care au terorizat strada), intrate în conflict cu evreii (prin acordul tacit al autorităţilor) nu au fost suficiente pentru a obţine puterea, nici chiar în partea de nord a ţării. Deşi alegerile din 1937 a adus un rezultat superior - comparativ cu cele precedente - au dovedit că Partidul Naţional Creştin nu a fost o organizaţie viabilă, în contextul concurenţei cu legionarii. Venirea lor la putere a fost datorată, în acest caz, unor împrejurări politice extinse, şi în special unor manevre a regelui (fiind cunoscut interesul său de a prelua puterea). Lupta regelui cu Mişcarea Legionară începuse, iar rolul "cuziştilor" a fost doar de a pregăti scena pentru această confruntare.
Key words: Jews, Czernowitz, Legionary Movement, anti-semitism

Liviu CĂRARE « Back
Consideraţii privind procesul de ghetoizare a evreilor din Cernăuţi

Ghetoul din Cernăuţi, stabilit de către administraţia românească din Bucovina în octombrie 1941, a conţinut mai mult de 50.000 de evrei. Regimului român adunase toţi evreii din Cernăuţi într-un ghetou, ca o măsură preliminară în vederea deportării lor în Transnistria. Până la jumătatea lunii noiembrie, aproximativ 30.000 de evrei au fost deportaţi. Condiţiile create în ghetou au fost oribile şi nesănătoase -, de obicei, înghesuit, murdar, şi cu puţină mâncare. Pentru a diferenţia între evrei şi non-evrei, guvernul militar din Bucovina a forţat pe evrei să poarte insigne galbene (Steaua lui David). Pedeapsa cu moartea a fost decretată cu privire la orice evreu prins încercând să scape sau capturat în afara ghetoului. După crearea ghetoului, relaţiile între evrei şi non-evrei s-au dezvoltat către un fel de comerţ: speriaţi de deportarea iminentă, evreii au scos de vânzare obiecte personale (valută, bijuterii, blănuri, porţelan, cristale), la preţuri ridicol de mici. Pedeapsa cu moartea ascunsă în deportare a fost posibilă numai după ce necesităţile economice româneşti au fost îndeplinite. Astfel, o comisie de sortare a fost creată. Acesta este modul prin care primarul oraşului Cernăuţi, dr. Traian Popovici, a reuşit să convingă autorităţile militare româneşti şi guvernul Generalului Antonescu să părăsească restul de 20.000 de evrei, susţinând că aceştia au fost vitali pentru stabilitatea economică a oraşului. Imaginea evreilor reflectată în surse primare - servicii secrete, rapoartele jandarmeriei şi poliţiei - completează o imagine globală a evenimentelor tragice şi nefericite ale Holocaustului în România.
Key words: Ghetto, Czernowitz, Traian Popovici, Star of David, deportation, holocaust.

Ottmar TRAŞCĂ, Stelian OBIZIUC « Back
Diplomatul Constantin I. Karadja şi situaţia evreilor români din statele controlate/ocupate de cel de-al III-lea Reich, 1941-1944

Constantin Karadja (1889-1950) a fost un diplomat în cadrul Serviciului de externe din România şi, ca atare, între 1931-1941 consul general român cu sediul la Berlin. Din 1941 în 1944 el a fost director al Departamentului consulare din Ministerul român al Afacerilor Externe. În această capacitate, diplomatul român a prezentat o serie de rapoarte către oficiile relevante din România, în care a susţinut necesitatea de a salva cetăţenii români de origine evreiască, aflaţi în Germania şi în teritoriile ocupate. Această acţiune a avut loc într-un moment când condiţiile de supravieţuire printre acei cetăţeni erau disperate. Datorită intervenţiei Direcţiei consulare româneşti, acelor cetăţeni li s-a permis să se întoarcă în România dotaţi cu paşapoarte. În notele şi rapoartele sale, dintre care cele mai relevante pot fi găsite în Arhiva Diplomatică din Ministerul român al Afacerilor Externe, consulul Karadja se dovedeşte a fi fost un om de angajament extraordinar şi de înaltă integritate profesională, a cărui caracteristică definitorie a fost umanitatea. Ca o recunoaştere a meritelor sale, la 15 septembrie 2005, Constantin Karadja a primit, post-mortem, din partea Institutul Yad Vashem din Ierusalim, titlul de "Drept între Popoare" în timpul unei ceremonii la ambasada Israelului din Berlin.
Key words: Diplomacy, Jews, the 3rd Reich, 1939-1944

Virgiliu ŢÂRĂU, Ioan CIUPEA « Back
Morţii penitenciarului Aiud, 1945-1965

Ca o închisoare de maximă siguranţă în timpul regimului comunism, Penitenciarul Aiud a fost destinat acelor deţinuţi consideraţi ca cei mai periculoşi pentru autorităţile comuniste. Acest studiu a relevat la nivel empiric numărul de victime din perioada 1945-1965. Bazat pe cercetări extinse în diferite arhive, articolul supune analizei cauzele de deces, evoluţia anuală a persoanelor decedate împreună cu trecutul lor politic, precum şi cauzele medicale ale acestor decese.
Key words: penitentiary, communism, repression.

Veronica TURCUŞ « Back
Elevii Şcolii Române din Roma sub directoratul lui Vasile Pârvan: Direcţii de cercetare şi raporturi personale

Academicianul Vasile Pârvan (1882-1927), fondator în anii '20 ai secolului trecut al Şcolii Române din Roma şi director al instituţiei până în 1927 şi-a focalizat activitatea spre integrarea Institutului român în ambianţa academică romană şi italiană şi spre organizarea instituţională după modelul oferit de Şcolile şi Academiile existente în capitala italiană. Sub îndrumarea sa s-au perfecţionat la Roma 25 de elevi, 13 dintre ei în domeniul protoistoriei, istoriei antice, arheologiei, epigrafiei, topografiei sau filologiei clasice, 9 în filologie modernă, arhivistică, paleografie, diplomatică şi, în general, în ştiinţele auxiliare ale istoriei, în timp ce arhitectura şi istoria artelor au fost frecventate de 3 tineri specialişti români. Nu întâmplător, graţie specializării romane ce le-a marcat în mod pozitiv cariera universitară de mai târziu şi producţia ştiinţifică, 6 dintre ei au fost ulterior aleşi membri ai Academiei Române. Academicianul Pârvan a integrat interesele ştiinţifice ale istoricilor antichităţii şi arheologilor în proiectele Uniunii Academice Internaţionale, vizând realizarea hărţii arheologice a României ca parte a "Forma Imperii Romani", stimulând orientarea bursierilor spre studiul clasicităţii greco-romane şi oglindit prin ea, al lumii traco-dace şi al populaţiilor de la Dunărea de Jos. Studenţii români care duceau înainte cercetările în câmpul pre- şi protoistoriei aveau la Roma posibilitatea de a lua ca model studiile europene asupra anticelor civilizaţii italice, în timp ce munca în arhive a fost direct şi aproape exclusiv dedicată problemelor romanităţii orientale, proiectele de cercetare fiind coordonate direct de către Academia Română. ;br:Perfecţionarea în istoria artelor şi în arhitectură pe care Şcoala Română din Roma a oferit-o elevilor săi în primul deceniu interbelic s-a bucurat de susţinerea directă a profesorilor şi specialiştilor italieni, în primul rând a istoricului de artă Antonio Munoz, care preda în acei ani Istoria artei bizantine la Universitatea romană. Datorită interesului său, bursierii români au fost implicaţi în marile lucrări de restaurare pe care Munoz le conducea la Roma, direcţiile specializării lor devenind tocmai istoria artei bizantine şi metodologia restaurării. Raporturile personale ale bursierilor, în mare parte construite în jurul activităţii ştiinţifice a Şcolii, au fost asemănătoare relaţiilor fundamentate în comunităţile de bursieri prezenţi în institutele străine din Roma şi sunt interesante pentru istoria elitei intelectuale române între cele două războaie mondiale şi pentru destinul său în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
Key words: Roma; Şcoala Română; elita română; Vasile Pârvan; elevi

Irina NASTASĂ « Back
Emil Cioran şi Şcoala Română de la Fontenay-aux-Roses. Mărturii documentare

Studiul reface la modul empiric o perioadă de mai puţin cunoscută - sau trecută sub tăcere - din biografia lui Emil Cioran, situată între 1937 şi 1944. Este vorba despre statutul său din Institutul Francez din Bucureşti şi mai târziu, la Şcoala Românească din Paris. În acest sens, sunt editate în Anexa câteva documente inedite din acei ani, pentru a indica mecanismul prin care Emil Cioran a obţinut bursa pentru Fontanay-aux-Roses.
Key words: extreme right, student migrations, German universities, Romanian propaganda.

Ana Maria STAN « Back
Eliza Constantinescu-Bagdat, potretul unei feministe din lumea academică interbelică

Acest articol este un studiu de caz menit să evidenţieze portretul bio-bibliografic al Elizei Constantinescu-Bagdat, una dintre primele femei profesori din mediul universitar românesc din perioada interbelică. Predând la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj între 1927 şi 1943, această doamnă a avut o foarte interesantă viaţă profesională şi publică, care a făcut-o să călătorească în Franţa şi Elveţia, cu scopul de a-şi realiza educaţia şi de a-şi vedea mai târziu utilizate cunoştinţele în ţara sa de origine. Prin urmare, ea poate fi considerat un exemplu elocvent al importanţei şi mecanismelor fenomenului de peregrinatio academica.
Key words: University, professor, education, feminism, economical studies

Leonidas RADOS « Back
Un proiect interbelic eşuat: Mélanges Russo (1929-1930)

Perioada interbelică a cunoscut mai puţine proiecte istoriografică eşuate faţă de perioadele precedente, în special în comparaţie cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. O astfel de abordare, cu un final neaşteptat, a fost volumul aniversar pregătit pentru profesorul Demosthene Russo, care împlinea 60 de ani în 1929, de către doi colaboratori apropiaţi ai săi. Figură publică a istoriei intelectuale interbelice, profesor respectat la Universitatea din Bucureşti, Russo a fost perceput de către numeroşii săi elevi ca un veritabil maestru educativ şi instanţă critică supremă în domeniul complicat al studiilor Bizantine şi interferenţelor greco-romane. Informaţii vitale pentru cercetarea noastră se regăsesc într-un set inedit de scrisori (vezi anexa), care includ corespondenţa schimbată de către iniţiatorii proiectului, C. C. Giurescu, profesor la Facultatea de Literatură de la Universitatea din Bucureşti, şi I. D. Ştefănescu, primul asistent şi mai târziu lector la catedra de studii Bizantine cu diverşi colaboratori. Proiectul a început cu întârziere şi stângaci, din cauza statutului autoimpus de secret solemn; totuşi proiectul Mélanges Russo s-a conturat, având texte destul de interesante în portofoliu precum şi o listă de aşteptare. Surprinzător, proiectul a fost oprit brusc de către sărbătorit însuşi, probabil, un caz singular în istoria culturii româneşti. În 1930 aprilie profesorul universitar Russo a auzit accidental despre iniţiativa colegilor săi de la Georges Sotiriou, directorul Muzeului Bizantin din Atena, care a refuzat cerinţa de Giurescu şi Ştefanescu pentru a trimite un text şi a ales să scrie profesorului Russo în scopul de a sublinia faptul că numai tematica restrictivă a volumului îl reţine de la a oferi un studiu serios. Este dificil de speculat pe tema motivelor pentru care Demosthene Russo a reacţionat atât de puternic şi a oprit editarea volumului, mai ales că iniţiative similare au fost adoptate la sfârşitul secolului XIX şi chiar unele figuri mai puţin remarcabile au avut parte de ele. Se pare că "vinovaţii" au fost caracterul şi natura profesorului însuşi, care, în principal în timpul din urmă, a refuzat publicitatea şi a preferat, în schimb, reuniunea săptămânală prietenoasă cu elevii şi asociaţii.
Key words: Reverential volume, Byzanthinic Studies, interwar historiography, "The New School" in history

Iosif Marin BALOG « Back
Între centru şi periferie: rolul conectării Transilvaniei la reţeaua telegrafică din monarhia habsburgică la mijlocul secolului al XIX-lea

Una dintre minunile tehnologiei secolului al XlX-lea, telegraful, a ajuns în provincia Transilvania în anii 1850, într-o perioadă când lumea realizase conexiuni intercontinentale care modificaseră comunicaţiile de la acel moment. Posibilitatea de transmitere a informaţiilor aproape instantaneu făcut ca telegraful să fie plasat în scopuri administrative şi militare, dar s-a impus foarte repede şi în alte domenii, acoperind inclusiv nevoile economice şi comerciale. În condiţii date, Transilvania a fost o provincie periferică a monarhiei dunărene în anii 50 ai secolului al 19-lea atât în termeni de transport cât şi de comunicaţii, poziţie dată nu doar faţă de capitala Viena cât şi de alte regiuni ale monarhiei. In 1854 telegraful a ajuns şi în provincia Transilvania. Monopolul statului asupra sa a fost prelungit, din motive administrative şi militare, şi în timpul războiului Crimeei. Scopul acestui studiu este de a analiza această evoluţie într-o perspectivă istorico-socială şi, în acelaşi timp, să răspundă la următoarele întrebări: Care au fost factorii economici şi politici care au contribuit la acest proces? Cum a schimbat introducerea telegrafului relaţiile administrative , economice şi politice între capitală a imperiului şi autorităţile locale? Cum a fost primit introducerea telegrafului de către elite şi publicul larg şi care a fost impactul acestuia asupra modificării percepţiilor despre ştirile şi circulaţia lor?
Key words: centre, periphery, Transylvania, Telegraph, Habsburg Monarchy, 19th Century

Gheorghe BĂRBĂNŢAN « Back
Unele aspecte privind relaţiile comerciale româno-austro-ungare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea

În a doua jumătate a secolului al XlX-lea şi începutul secolului XX, Austro-Ungaria a fost principalul partener comercial al României, acoperind aproximativ treizeci de procente din balanţa comercială de importuri a României. Convenţia comercială semnată în iunie 1875 acorda bunurilor Austro-Ungare o poziţie privilegiată în cadrul pieţei româneşti. Ca urmare, între 1875 şi 1885, valoarea exporturilor austriece în ţară a crescut cu 300 la sută în timp ce balanţa comercială România a avut deficite de aproape 700 de milioane de lei anual. Acest lucru a afectat industriile locale şi a solicitat intervenţiile publice ale autorităţilor române. Folosind surse jurnalistice, acest articol descoperă implicaţiile economice şi politice din actul semnat în 1875 şi dezvoltarea ulterioară a relaţiilor economice bilaterale, până la sfârşitul anului 1890. Războiul vamal a fost început de către autorităţile austriece ca o reacţie la intenţia guvernului liberal din România de a re-negocia termenii Convenţiei, limitând accesul mărfurilor româneşti pe piaţa Imperiului. În plus, conflictul a primit o conotaţie internaţională în anul 1889 atunci când calitatea produselor româneşti a fost interogată de către ziarul Times. Sub rezerva unei acţiuni similare, Serbia a ales să revigoreze relaţiile sale comerciale cu Rusia şi România.
Key words: economy, protectionism, nationality

Ludovic BÁTHORY « Back
Sistemul de contabilitate secretă a Societăţii Valea Jiului de Sus şi recalcularea producţiei de cărbune (1926-1930)

Contabilitatea secretă a companiilor mari de cărbune din Valea Jiului oferă o mulţime de date pentru a stabili faptul că cifra de afaceri totală şi suma de vânzare depăşesc cu o rată foarte mare datele oficiale publicate de către societăţile Petroşani şi Lupeni. Aceste rezultate susţin ipoteza că şi alte societăţi de cărbune din Valea Jiului au folosit aceleaşi metode. Deşi dosarele contabile secrete ale Companiei Valea Jiului de Sus nu a fost păstrate până în prezent, o examinare aprofundată de arhivă ne permite refacerea sistemului contabil astfel cum a fost de fapt utilizat. Detalii de arhivă indică faptul că Compania Valea Jiului de Sus utiliza acelaşi mod de calcul a câştigului ca şi Compania Petroşani, la o rată medie de 30% din profit. Aceasta înseamnă că avem de aflat părţile componente şi valoarea totală a profitului pentru a calcula totalul cifrei de vânzări. Media raportată oficial la ieşire a companiei a reprezentat 55.295 de tone metrice de cărbune brun şi valoarea medie a acesteia se ridica la 55.222.332 lei într-un an. Dar calculele noastre indică un mediu real de producţie de 173.234 t pentru un an şi o medie cifră de vânzări de 186.167.622 lei. Noua medie calculată este de 3,13 ori mai mare, iar valoarea medie este de 3,37 ori mai mare decât cele raportate. Ca urmare a vânzărilor mari a societăţii a atins o medie de 55.850.348 lei beneficiu în fiecare an. Chiar şi aşa, compania a raportat pierderi grele în 1930 şi a fost închis în anul următor ca urmare a consecinţelor marii crize mondiale.
Key words: coal companies, secret accountancy, coal production

Harieta MARECI SABOL « Back
Oraşul Cernăuţi în descrierile călătorilor străini in secolele XVI-XVII

Ca şi scrierile cronicarilor, impresiile de călătorie ale străinilor au dobândit valoarea reală a unui "documentar" de timp, introducând incidente semnificative ale vieţii politice, sociale şi administrative. Numele oraşului Cernăuţi este menţionat în unele dintre memoriile călătorilor şi este conectat de statutul celor ale căror drepturi, interese, sau un destin capricios i-au adus în regiunea de nord a Moldovei. Natura preocupărilor lor, formarea lor, precum şi specificul muncii lor compartimentează aceşti călători în mai multe categorii. Printre "călători - emisari", plecaţi sau întorşi din misiuni diplomatice, există nume menţionate, cum ar fi Lestár Gyulafi, Johann Mayer, Lesczczynski Rafael, Radzewski Francisc, Bay Michály, Pápay Gáspár, Chometowski Stanislaw şi Gosciecki Francisc. Adăugat la această categorie sunt "călători - soldaţi", observatori şi combatanţi. Ei au petrecut mult timp din Cernăuţi, unele aşteaptă să participe la un conflict armat, şi unii dispuşi să se îndepărteze de pe câmpul de luptă: Marcu Sobieski şi stră-stră-nepotul - Iacob Sobieski, Erasmus Heinrich von Weismantel Schneider, agent suedez în Iaşi, du Briant. În ceea ce priveşte "călătorii prin vocaţie", aceşti savanţi entuziaşti au fost reprezentaţi de Robert Bargrave, Ruggiero Boscovich Giuseppe, Hacquet Balthasar şi memoriile sau jurnalele lor pot furniza informaţii suplimentare la viziunea dinamică a oraşului Cernăuţi.
Les mots clés: voyageur, rétrospective, Chernovitsky, emissaire, militaire, savant, journal, ville

Adinel DINCĂ « Back
Antroponimul angelofor Mihail în onomastica transilvană până la 1350. Puncte de vedere şi reflecţii

Autorul schiţează unele dintre direcţiile esenţiale care vor fi urmate în cercetarea numelui "Michael" în Transilvania, de la cele mai vechi menţionări până în prima jumătate a secolului al 14 - trebuie să se ia în considerare importanţa deosebită pe care a avut-o sfântul în provincie ca patron al bisericii episcopiei locale. Revizuirea cultului Sfântului Mihai din Europa medievala va servi ca bază de analiză, împreună cu poziţia numelui "Michael" în "ierarhia" antroponimică din Evul Mediu latin, un spaţiu cultural căruia îi aparţinea şi Transilvania.
Key words: Transylvania, Middle Ages, onomastics, anthroponimy

Liviu NEAGOE « Back
De la "esenţă naţională" la "ontologie etnică": fundamente filosofice ale naţionalismului românesc

Acest eseu încearcă să investigheze teoriile majore despre naţionalism şi să sprijine ideea că naţionalismul românesc a fost cel mai articulat corpus teoretic al multor generaţii de cercetători ca o reacţie principală de modernitate târzie.
Key words: intellectual history, modernity, nationalism, philosophy

Stelian Mândruţ « Back
"Prolegomena" sau "file" din trecutul unei instituţii

Institutul de Istorie Naţională, înfiinţat la 1 februarie 1920 în capitala Transilvaniei reunită la patria-mamă, reprezintă un prim şi elocvent exemplu de angrenare a unui mănunchi de tineri studioşi, reuniţi sub diriguirea competentă a tandemului compus din profesorii Alexandru Lapedatu şi Ioan Lupaş, în demersul de integrare a studierii trecutului zonei istorico-geografice în ansamblul istoriei naţionale.
Intervalul documentar cu privire la dezvoltarea instituţiei din cadrul Universităţii clujene dezvăluie o serie de căi diferite de activizare şi manifestare specifice fazei instituţionale parcurse din punct de vedere organizatoric şi ştiinţific în intervalul sus citat.
Etapele dezvoltării proprii nu au fost deloc ferite de sincope, iar selecţia făptuită de noi în arhiva păstrată, vreme de generaţii, în cadrul actualului Institut de Istorie "George Bariţiu" al Academiei Române, - considerat un firesc succesor al fostului institut organizat pe lângă Universitatea din Cluj -, credem că ilustrează concludent momente şi evenimente ierahizate cronologic şi tematic pe tronsonul cuantificat între anii 1920-1935, reprezentativi pentru dificilul traseu al extinderii activităţii nucleului de cercetare în spaţiul românesc şi continental. Publicaţia iniţiată şi completată legic prin seriile de lucrări tipărite sub auspiciile Institutului de Istorie Naţională, a contribuit la sporirea renumelui centrului de profil dezvoltat la Cluj în deceniile trei şi patru interbelic ale secolului XX.
Cu anticipata îngăduinţă a lectorului încercăm să redăm, în cadrul acestui "Anuar" omagial, texte probatorii în ideea argumentelor rezumate în spaţiu afectat cuvântului preliminar.
Key words: History; Institutions; Cluj; Interwar Period; Historical Research

Go TOP